O liniște abisală s-a așternut între noi,
Un zid impenetrabil împarte existența la doi.
Mă sufoc pe străduțele cu blocuri,
Mă strâng aceste locuri,
Orașul devine prea mic,
În sufletul meu nu a rămas nimic.
Nu am tristețea unui vis ucis,
Era deja proscris,
Doar timpul îl regret,
Nu fac din asta un secret,
Am irosit această vreme,
În care nu am scris poeme.
PER
Sursa coloanei sonore: YouTube,Soothing Relaxation