Sari la conținut

VIITOR

Bezna își țese în taină împărăția,
Lumina în liniște își plânge vinovăția,
Neputincioasă și timidă eliberează decorul,
Oare cum îmi va fi viitorul?

Stelele nu îmi mai vorbesc,
Astrele nu mă mai cuceresc,
Timpul nu îl mai prețuiesc,
Sufletul nu mă mai lasă să iubesc.

O moarte clinică îmi cuprinde ființa,
Îmi alungă în pași repezi pocăința,
Trupul mi-e viu, sinele anesteziat,
Eul se zbate înjunghiat și incendiat.

PER

Sursa coloanei sonore: YouTube, LoLa & Hauser

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *